Daca soarta nu a ajutat, se pare, la nasterea unui copil perfect sanatos, bebelusul tau nascandu-se cu ceva deficiente locomotorii, acesta fiind incapabil sa mearga in picioare ori de-a busilea, avand, de multe ori, pierderi de echilibru, nu totul pare sa fie fara speranta.
Principiile kinetoterapiei va pot ajuta sa va recapatati speranta si sa credeti ca intr-o zi copilul va putea merge asemenea unuia perfect normal. Daca nu stii exact ce inseamna o astfel de terapie, ei bine, va vom explica noi.
Ca urmare a incapacitatii de deplasare a celui mic, specialistii in kinetoterapie folosesc diverse tehnici de recuperare locomotorie. Masajul talpilor, ore intregi de gimnastica, exercitii de respiratie, toate sub indrumarea specialistilor kinetoterapeuti, vor putea da rezultatele mult dorite. Daca totul pare sa fie simplu, crezand ca astfel de recuperari pot fi facute chiar de acasa, nu toate vor da roade. Specialistii se vor lupta cu creierul copilului dumneavoastra, miscarea trebuind a fi constientizata de creierul celui mic.
Principiile de baza kinetoterapeutice regleaza si deficiente de masticatie, dar si deficiente de vorbire a celui mic, muschii fetei nefiind bine intariti. Astel, copilul va avea probleme de limbaj, de pronuntie, dar si de inghitire si de maruntire a diverselor alimente.
Specialistii acestei terapii vor exersa cu fiecare copil in parte, fiind preferat in exclusivitate principiul individualismului intrucat fiecare are anumite nevoi si o capacitate de recuperare diferita de a altora. De aceea, ore intregi de lucru la astfel de sedinte vor putea fi continuate cu multa rabdare de parinti, bineinteles, respectand regulile de baza kinetoterapeutice.
Asa ca, daca sunteti supusi unei astfel de terapii nu trebuie sa va certati copilul daca a uitat tehnicile folosite ieri cu ajutorul specialistilor intrucat creierul nu mai poate receptiona la aceeasi stimuli in acelasi mod. De aceea, daca veti observa ca pe parcursul terapiei un alt copil cu aceeasi problema a avut rezultate mai bune, reusind sa isi recupereze mobilitatea, nu va trebui niciodata sa ii aratati celui mic modelul celuilalt intrucat nu veti face decat sa il suparati si sa creada ca nu va reusi niciodata, simtindu-se inferior tuturor.
Incurajarea copilului, dar si o buna motivare a acestuia (de exemplu: „daca vei putea pasi, cu prima ocazie, vom juca o repriza de fotbal”) il va ajuta sa receptioneze mai bine informatia, transmitand creierului impulsuri pozitive, ceea ce ii va grabi recuperarea.
Articol realizat de Tatiana Tuţă
