Sunt foarte multe situatiile in care observi in supermarket crizele facute de micutii prescolari in fata parintilor. Adesea, te gandesti ca o asemenea situatie este de-a dreptul jenanta in fata sutelor de privitori si nu stii cum sa reactionezi daca vei fi pusa vreodata intr-o astfel de situatie.
Cum spuneam, exista suficiente cazuri in care un copil nu tocmai mare cere tot ceea ce vede in magazine, de la jucarii, alimente, produse de igiena, dulciuri. Cu greu pare sa le faca fata parintele de langa ei, acestia avand un comportament volcanic, tipand si de multe ori izbucnind in plans, adesea chiar tavalindu-se pe pardoseala supermarketului.
Cum crezi ca va trebui sa reactionezi?
Iata doua exemple clare, primul urmand stilul clasic, iar cel de-al doilea avand in vedere stilul pozitiv.
Stilul clasic
Ce face parintele?
- Parintele se va supara, va incepe sa tipe la copil, pierzandu-si controlul intr-o astfel de postura. Cu toate acestea, acest stil nu il va impresiona pe cel mic, acesta cunoscand faptul ca parintele nu mai este stapan pe situatie si va profita din plin de un astfel de lucru data viitoare;
- Parintele cedeaza in fata tipetelor copilului, o greseala destul de mare intrucat copilul va fi constient de faptul ca de acum inainte va avea controlul asupra parintelui, impresionandu-l imediat ce va varsa o lacrima sau va tipa;
- Apeleaza la un comportament mai brutal – tipa la copil, uneori folosind chiar violenta fizica. Un astfel de lucru reprezinta o grava abatere comportamentala in cresterea copilului intrucat cel mic va invata ca educarea se face doar cu ajutorul violentei, punand si el in practica, la randul sau, asemenea strategii asupra copiilor sais au chiar asupra prietenilor;
- Nu il baga in seama, lasandu-l sa se manifeste in voie, ceea ceii va da copilului sentimentul ca acesta nu conteaza pentru parintii sai.
Stilul pozitiv
Ce face parintele?
- Parintele isi va pastra starea calma, ceea ce il va ajuta si pe cel mic sa se calmeze – o modalitate de a invata sa se autocontroleze;
- Parintele se pune in locul copilului, dar isi pastreaza totodata fermitatea. Cu toate acestea, ii va vorbi si ii va explica de ce anume nu este posibila achizitionarea unui anumit bun din supermarket. Doar asa copilul se va simti inteles, reusind sa se autocontroleze si sa isi creeze o personalitate destul de puternica.