Interviu cu Luminita Balta, prof. invatamant prescolar, la Gradinita PP1 Arad. Avand peste 30 de ani de experienta in invatamant, educatoarea ne vorbeste despre importanta pe care o are gradinita in pregatirea copilului pentru viata. Reporter: Manuela Codrean
Specialistii in educatie recomanda varsta de trei ani pentru inceperea gradinitei. Nu ar fi mai bine pentru cel mic sa ramana acasa cu bona, cu bunicii sau chiar cu parintii, atunci cand este posibil?
Aceasta varsta este optima pentru inscrierea la gradinita. Actvitatea de la gradinita este total diferita fata de cea de acasa, unde copilul desfasoara activitati libere. La gradinita vorbim de un cadru organizat, de obiectivitate, de modul de a trata egal copiii. La fiecare grupa, chiar daca sunt copii de aceeasi varsta, sunt respectate particularitatile individuale ale fiecaruia. Regimul zilei este organizat, il invatam pe copil sa aiba o viata ordonata. In plus activitatea se desfasoara pe doua nivele: primul nivel – treapta socializarii – grupa mica si mijlocie, urmat de nivelul II – treapta pregatirii pentru scoala – grupa mare si pregatitoare.
Una dintre marile temeri ale parintilor este ca cel mic nu se va acomoda…
Unii se adapteaza mai usor, altii mai greu, este normal, copilul se izbeste de necunoscut. In general un copil are nevoie de trei saptamani, o luna ca sa se acomodeze. Cei mai multi plang la inceput. Este mai grea acomodarea deorece tot ce construiesti in timpul saptamanii se naruie in weekend. Parintii trebuie sa aiba rabdare, sa insiste ca cel mic sa mearga la gradinita, chiar daca si pentru ei gradinita este o nescunoscuta, pentru ca asa o vad din prisma copilului.
Cum gestionati asemenea cazuri, cum ii ajutati pe cei mici sa se integreze, sa suporte separarea?
O solutie ar fi sa stea si parintele cu copilul, la gradinita, o perioada, dar eu nu sustin aceasta varianta. Despartirea poate deveni mai grea. Mai bine aduce la gradininita o jucarie preferata, prin care se mentine legatura cu familia. Uneori educatorul le trezeste interesul pentru o jucarie din gradinita. Eu le-am oferit copiilor posibilitatea sa vorbeasca la telefon, cu mama sau tata, ca sa se linisteasca. La venirea in gradinita ii sperie somnul de zi, deoarece copii il asociaza cu cel de noapte. Totusi, eu cred ca nu bine sa-l duca la pranz acasa. Copilul va valorifica aceasta situatie si va dori sa plece tot timpul dupa aceea. Mai bine sa stie de la inceput care este programul, ce trebuie respectat. Sunt situatii cand cel mic vrea sa doarma, imediat cum ajunge la gradinita, deoarece spera ca, daca trece peste etapele zilei, atunci vine parintele si-l ia acasa.
Ii este prea greu celui mic sa respecte regulile de la gradinita?
Orice familie, ca orice grup, se bazeaza pe niste norme. Din pacate sunt si familii care nu au reguli si atunci copilul este bulversat. Trebuie sa fim constanti in ceea ce priveste stabilirea unor norme de conduita, sa ii explicam, sa-l indrumam, dar sa-l lasam in anumite situatii sa se descurce si singur. Sa nu-i spui copilului doar „NU”! Trebuie sa-i explici de ce nu are voie. Nu exista copii rai, ci doar fapte mai putin bune. Sa ne ferim de cuvinte grele. Orice atitudine trebuie motivata. Nu pedepsim, avem scaunul de liniste, langa peretele de liniste, langa peretele iubirii. Nu recurgem la masuri radicale, sau la izolarea in spatii inchise, lipsite de luminozitate. Incepem cu rabdare, cu motivatia, cu explicatia.
Ce facem cu racelile, febra sau infectiile cu care copiii vor fi nevoiti sa se confrunte ?
Colectivitatea este o modalitate de imunizare pe cale naturala, prin care copilul trebuie sa treaca. Nu putem sa-l ferim la nesfarsit, sunt boli pe care, daca nu le face acum, le va face la scoala si va fi mai greu sa lipseasca. Pentru a-si forma o imunitate puternica, organismul trebuie antrenat in lupta cu infectiile.
Cei mici participa si la activitati optionale. Nu exista riscul sa fie sufocati de prea multe cursuri si informatii?
Activitatile optionale respecta particularitatile de varsta ale copilului. Sportul, engleza, pictura pe sticla se desfasoara strict la nivelul lor. In ceea ce priveste timpul, nu sunt solicitati decat 15-20 min, la grupele mici si max. 40 min la cele mari. Sunt activitati lejere, in completarea activitatilor integrate, care satisfac nevoia de curiozitate a copiilor. In plus se obisnuiesc cu alte persoane, decat educatorul, cu alt stil de munca, cu idea de scoala. Nu sunt obligatorii, daca parintele nu doreste, copilul nu este inscris.
Cat de importanta este relatia parinte-educator, in procesul de integrare a celui mic la gradinta?
Integrarea in gradinita nu este posibila fara colaborarea parintelui cu educatoarea. Astept de la parinti o relatie normala, in care sa nu ne formalizam, sa discutam orice problema. Sa comunicam. Poate uneori dor lucrurile, dar numai asa le putem rezolva. Noi avem o perioada de evaluare initiala a copilului, cand intra in gradinita. Sunt copii care nu se exteriorizeaza. Cei mici trebuie feriti de problemele si neajunsurile din familie. Ei trebuie sa-si traiasca copilaria, sa nu fie implicati in probleme de familie, nu ajuta la nimic. Gradinita si familia pregatesc impreuna copilul pentru viata.
