[imagebrowser id=1305]Fericirea de a fi parinte este una destul de mare si coplesitoare pentru tata, cat si pentru mama. Dupa nasterea bebelusului, tatal va simti o bucurie imensa, fiind, in acelasi timp, framantat de foarte multe ganduri.
Pe de o parte, tatal se va simti mandru si fericit pentru ca, in sfarsit, isi va putea tine bebelusul in brate, faptura pe care a asteptat-o cu atat de multa dragoste vreme de noua luni. Pe de alta parte, tatal va simti o stare de confuzie, fiind coplesit de atata emotie. Nu va sti cum sa reactioneze, considerandu-se incapabil sa fata fata noii sale responsabilitati.
Daca pana acum tatal era obisnuit sa isi iubeasca mama, sotia, fratii, dupa nasterea bebelusului acesta va incerca un tip diferit de dragoste – poate cea mai puternica. Isi va iubi pruncul atat de tare si va face orice ca sa il multumeasca.
Odata venit pe lume, bebelusul nu are cum sa nu ii aduca tatalui sentimentul mandriei si virilitatii. Mai mult ca sigur, de fiecare data cand isi va tine puiul in brate nu va avea cum sa nu se gandeasca la faptul ca a reusit sa conceapa un bebelus de-a dreptul minunat.
Cu toate acestea, responsabilitatile tatalui dupa nasterea bebelusului sunt si ele destul de mari. Mai ales atunci cand este pentru prima data tata, acesta nu stie cum sa se comporte. Mai mult ca sigur, nu a vazut niciodata cum se schimba un scutec, cum este hranit bebelusul, cum sa ii faca baita, cum sa il ingrijeasca in fiecare zi, cum sa il schimbe de hainute si multe altele. Chiar si asa, va trebui sa incerce sa le faca, atat de dragul bebelusului, cat si pentru a-si ajuta partenera. Fuga de responsabilitati nu este o solutie potrivita dupa nasterea bebelusului.
Sentimentele de gelozie pot aparea si ele. Ce-i drept, in primele clipe dupa nasterea bebelusului, atentia mamei se indreapta catre bebelus, lucru care il va putea ingrijora putin pe proaspatul tatic.