De cele mai multe ori teama ca nu veti reusi sa satisfaceti nevoile bebelusului, teama de nepricepere si frica de necunoscut determina tinerii tatici sa se retraga si sa nu se implice mai deloc in cresterea si educarea copiilor lor.
Chiar daca in trecut barbatii erau concentrati cel mai adesea in intretinerea din punct de vedere financiar a familiei si nu in implicarea in treburile casnice ori in cresterea copiilor, lucruri de care se ocupau de regula femeile, acum, in epoci mai moderne, mamicile tind sa implice cat mai mult taticul in actiunile cresterii copilului.
De la mersul la planing familial impreuna pentru a intampina cu bucurie etapa conceptiei, la participarea activa la viata intrauterina a micutului ori la participarea la nastere, toate acestea il vor include intr-un univers cu totul nou, necunoscut, de care acesta se va feri de teama ca nu va ajunge la asteptarile partenerei si nu va reusi sa fie un bun tatic.
Dar sa o luam cu inceputul. Este de preferat ca orice cuplu sa se prezinte impreuna la planingul familial pentru a primi lamuririle necesare, pentru a se concentra amandoi pe meseria de viitori parinti.
Si cum era si normal si aceasta etapa va trece. Urmeaza viata intrauterina. Cel mic se dezvolta, creste pe zi ce trece, incepe sa auda. De acolo, din interior, micutul se simte aproape de mediul exterior, percepe zgomote si se obisnuieste cu ele. De aceea este recomandat ca mamica sa asculte muzica (de obicei lenta), astfel incat acesta sa se poata simti in siguranta si sa perceapa cate ceva din ceea ce se intampla in exterior, sa ii citeasca povesti ori poezii. De toate acestea, micutul isi va aminti si dupa nastere, vocea povestitorului ramanandu-i profund intiparita in minte, nemaifiindu-i o necunoscuta. De aceea, mamicile tind sa atraga taticii, sa ii faca sa isi dezvolte imaginatia, de cele mai multe ori neexplorata si sa comunice cu pruncul din viata intrauterina.
Urmeaza mersul la maternitate. Pe parcursul celor noua luni, taticii trebuiesc educati cu privire la o eventuala nastere, sa stie cum sa ajute mamica in caz de urgenta, sa cunoasca unde se gaseste bagajul pentru maternitate si ce trebuie sa contina, in cazul in care nu este facut deja, sa cunoasca numarul de telefon al medicului ginecolog, calea cea mai scurta catre spital si mai ales sa nu intre in panica.
Etapa nasterii cu participarea activa a tatalui la nastere este destul de uzuala si la noi in tara, dar nu obligatorie, fiind o alternativa in functie de dorintele partenerilor.
Teama de lesin la nastere, teama de a nu face fata drumului catre maternitate, teama ca nu va sti cum sa isi ajute copilul si partenera, precum si teama ca nu va fi un bun parinte, toate acestea il vor macina pe partener inca din primele saptamani de sarcina. De aceea este recomandata o buna comunicare cu partenera, lucru ce ii va apropia din ce in ce mai mult de cel mic, facandu-i mai responsabili. Parintii de azi, comparativ cu cei de ieri, merg la cursuri speciale legate de nastere, travaliu ori respiratie, citesc carti de specialitate ori se informeaza de pe site-urile de specialitate.
Meseria de tatic implica o apropiere fata de bebelusul sau. Chiar daca uneori sunt neincrezatori in fortele proprii, considerand ca nu pot fi folositori copilului, acesta fiind mai apropiat de mama, copilul simte nevoia de siguranta si incredere pe care numai tatal le-o poate conferi.
Ajutarea partenerei la treburile casnice este un mod indirect de a se implica in cresterea bebelusului, joaca cu cel mic, baita ori masajul realizat de tatic imediat dupa baie, toate acestea il vor apropia de micut si de partenera.
De multe ori se sustine faptul ca tanarul tatic care se implica in cresterea copilului nu se mai concentreaza asupra carierei. Un lucru care uneori nu poate fi contrazis, acestia dorind sa isi lase cat mai libera agenda pentru joaca cu propriul bebelus.
Asadar, chiar daca este mai greu, orice inceput este frumos si palpitant. Chiar daca incercati sa va imitati parintii, invatand din greselile lor, chiar daca puneti pe locul doi cariera, dar nu o parasiti, totul pare frumos si se invata treptat, caci nimeni nu s-a nascut cu aceasta meserie.
Articol realizat de Tatiana Tuţă
