Probabil ca printre voi, cele care cititi acum, sunt mamici care inca se mai bucura de cele doua somnuri pe zi ale micutilor lor (plus cel de noapte), apoi mai sunt cele inca mai gasesc timp pentru curatenie in timpul somnului de pranz (singurul pe zi) si mai sunt acelea care nu mai au nicio sansa sa-si dea cu lac pe unghii, pentru ca somnul de zi a plecat cu desavarsire de la copilul ei. Aceasta este scrisoarea de multumire a unei mamici catre somnul de zi al puiului ei.
‚Draga somn de zi, cumva mi s-a adus la cunostinta ca in ultimele saptamani nu ne prea mai vizitezi. Am vrut sa neg asta, sa cred ca mi se pare, si as fi dispusa sa te implor sa te intorci, dar se pare ca trebuie sa accept faptul ca ai plecat. Trebuie sa te las sa faci asta. Trebuie sa te uit.
Ai disparut incet incet din vietile noastre. Pentru o vreme am fost binecuvantati cu prezenta ta chiar si de trei ori pe zi. Ce vremuri! Apoi ai inceput sa ne vizitezi de cate doua ori, si de curand doar o data pe zi. Dar se pare ca n-a fost suficient pentru tine. Dintr-o data a fost nevoie sa umplem ore si ore… la nesfarsit parca. Am inceput sa fac si lucru manual, si cred ca stii ce simt pentru aceasta activitate.
Ai fost alaturi de mine cand aveam chiar si eu nevoie de un pui de somn. Cand am stat treaza o noapte intreaga ocupandu-ma de copil, caruia ii ieseau dintii, sau uitandu-ma la Toy Story pana la 2:00 noaptea. Ai fost alaturi de mine cand aveam de terminat un proiect sau cand aveam treaba prin casa, sau cand pur si simplu voiam sa citesc cateva pagini dintr-o carte care sa nu fie de povesti.
Ce dor imi este de tine! Tura de dupa-masa a devenit infernala de cand nu mai esti aici. La ora 16:00 parca ceva vrajitoresc se intampla cu micutul meu. Incep sa-mi petrec mai mult timp cu dulciurile decat as fi crezut vreodata ca o s-o fac, numarand orele pana la somnul de noapte si gandindu-ma la sticla de vin neinceputa. Din fericire ora somnului de noapte s-a devansat un pic, o iau ca pe un bonus. Nu as zice ca e un targ cinstit, dar cu siguranta inseamna ceva.
Si uite, fie vorba intre noi, ca sa fiu sincera pana la capat, nu ai fost mereu 100% la timp. Era loc pentru imbunatatiri si din partea ta. Mai stii cand ajungeai in momente nepotrivite precum in masina, imediat ce ajungeam acasa? Am fost mereu pe muchie de cutit, sperand sa nu se trezeasca pana ajungem in casa. Si sa stii ca am asteptat in masina atata timp! Dar tu nu ti-ai invatat lectia, tot apareai in momente nepotrivite!
Ah, si mai tii minte acele dupa-amieze in care flirtam cu aparitia ta si nimic, doar niste semnale, cascat, ochi rosii, stare de iritare. Si tu nu apareai! Alteori abia ajungeai pe la ora 17:00. Nimic bun nu are cum sa urmeze dupa un somn care dureaza pana la 19:00. Noteaza-ti asta, sa o stii pe viitor!
Una peste alta, prezenta ta in ultimii ani a fost o placere. Iti multumesc pentru serviciile tale care au adus un plus sanatatii mele mentale. Ar fi fost dragut daca mai ramaneai un pic, o vreme… dar nu-ti port resentimente. Precum se spune, o minune nu dureaza mai mult de trei zile. Probabil ca cine a inventat vorba aceasta nu se referea la somnul copilului, insa ar fi putut cu succes sa se gandeasca si la asta.
Adio, o sa-mi lipsesti!’
