Studiu de piata despre biscuiti

Studiul privind calitatea biscuitilor cu crema face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastra”. Prin aceasta campanie, Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar si grasimi si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) a achizitionat, in cursul lunii octombrie, 22 de sortimente de biscuiti cu crema din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC Romania, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
2. Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compozitia acestora.
3. Analiza zaharului adaugat in acest tip de produs si impactul acestuia asupra obezitatii.
4. Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.

1. Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regasite in compozitia biscuitilor cu crema analizati sunt urmatoarele: faina de grau, zahar, zahar invertit, sirop de glucoza si fructoza, amidon din grau, rom, frisca, pasta de alune, ciocolata neagra, cacao, agenti de afanare, emulsifianti, conservanti, acidifianti, apa, amidon din porumb, sare iodata, gluten din orz, arahide, lapte praf demineralizat.

Dintre ingredientele mentionate mai sus, cele mai utilizate sunt:

• la 66% dintre produsele analizate cantitatea de cacao folosita la fabricarea cremei variaza intre 0,7% si 4%;
• la 19% dintre produsele analizate cantitatea de rom folosita la fabricarea cremei/umpluturii variaza intre 0,03% si 0,04%;
• la 5% dintre produsele analizate cantitatea de frisca folosita la fabricarea cremei/umpluturii este de 0,02%;
• la 5% dintre produsele analizate cantitatea de pasta de alune folosita la fabricarea cremei/umpluturii este de 2,5%;
• la 5% dintre produsele analizate cantitatea de ciocolata neagra folosita la fabricarea cremei/umpluturii este de 0,1%;
• numai la 24% dintre sortimentele de biscuiti analizati se mentioneaza cantitatea de crema din produs.

2. Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compozitia acestora.

Ingredientele produselor alimentare trebuie mentionate in ordinea descrescatoare a cantitatii lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiza a primelor 3 ingrediente prezente pe eticheta (ingredientele aflate in cantitatea cea mai mare) si au reiesit urmatoarele:

• La 90% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de faina de grau, fara a se mentiona tipul de faina, iar la 10% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de catre zahar.
• La 67% dintre produsele analizate, zaharul este cel de-al doilea ingredient;
• La 48% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de catre grasimi vegetale, precum ulei de palmier, de cocos, de shea si de rapita.

3. Analiza zaharului adaugat in acest tip de produs si impactul acestuia asupra obezitatii.

Studiul trage un semnal de alarma asupra pericolelor pe care zaharul adaugat in alimentele destinate copiilor cu varste mici il are asupra sanatatii acestora.

Una dintre cele mai controversate teme de discutie din ultima vreme este obezitatea la copii. Daca pana acum doar americanii erau „acuzati” de obezitate, in prezent problema a inceput sa se manifeste si in randul europenilor si, din pacate, afecteaza din ce in ce mai multi copii. Se estimeaza ca pana la sfarsitul anului 2015, in Europa vor fi aproximativ 2,3 milioane de persoane cu varsta de peste 15 ani supraponderale.

Care sunt principalele cauze ale cresterii ratei obezitatii?

Principalii responsabili pentru cresterea ratei obezitatii sunt dietele nesanatoase, in combinatie cu lipsa activitatii fizice, sau altfel spus, un dezechilibru intre aportul caloric si caloriile consumate. Cu cat acest dezechilibru are loc pe o perioada mai mare de timp, cu atat creste riscul aparitiei obezitatii.

Obiceiurile de consum s-au schimbat. Consumul de cereale si fibre a scazut, in favoarea grasimilor, a adaosului de zahar si a produselor de origine animala.

Efectele zaharului in alimentatia copiilor

• Dereglarea metabolismului calciului: copii se imbolnavesc din aceasta cauza si au dintii stricati de timpuriu. Studiile arata ca zaharul adaugat in timpul prepararii produselor destinate copiilor (monozaharidele si dizaharidele), reprezinta cauza numarul unu in aparitia cariilor.
• Cea mai raspandita afectiune provocata de consumul excesiv de zahar este obezitatea. Desi zaharul nu este bogat in calorii, consumat in exces poate afecta sistemul hormonal, ducand la cresterea apetitului, marirea tesutului adipos si aparitia celulitei.
• Diabetul. Consumul de zahar si de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantitati mari de zaharoza, incepe sa nu mai functioneze la parametrii normali. Asa apare diabetul. Acesta genereaza complicatii grave in organism.

“Zahar ascuns”

Un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahar ascuns” care poate fi gasit in diverse sortimente de mancare si cel mai grav, si in mancarurile destinate copiilor. Foarte important este sa cititi etichetele produselor, pentru a studia continutul lor de zahar. Desi pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural acest lucru nu este adevarat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoza din sirop de porumb, folosite ca indulcitori,fac din produsele “naturale” adevarate bombe in alimentatia copiilor. Alte ingrediente in care este “ ascuns” zaharul sunt: fructoza, siropul de malt, extractul de malt, siropul de porumb, melasa, zaharul brun, zaharoza, maltul de orez, agava. Toate acestea reprezinta indulcitori artificiali adaugati in produsele destinate copiilor ce dauneaza sanatatii lor.

Afectiunile cauzate de consumul excesiv de zahar sunt urmatoarele: osteoporoza si probleme legate de asimilarea calciului, scaderea imunitatii, cancer, in special cel de colon, gastrita, colita de fermentatie, tulburarile de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.

La copii consumul frecvent de dulciuri influenteaza procesele de crestere, ducand la aparitia rahitismului si a fragilitatii osoase, declansand pubertatea prematura, generand probleme de comportament (scaderea vointei, predispunere la violenta, scaderea capacitatii de concentrare etc.). 

4. Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs, care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.

In cele 22 de produse analizate s-au identificat 15 aditivi alimentari, dupa cum urmeaza:bicarbonat de amoniu (E503), bicarbonat desodiu (E500), carbonat acid de sodiu (E500ii), carbonat acid de amoniu (E503ii), pirofosfat acid de sodiu (E450), carbonat de potasiu (E501i), metabisulfit de sodiu (E223), acid citric (E330), acid malic (E296), difosfat disodic (E450i), sorbat de potasiu (E202), glicerol (E422), mono si digliceride (E471), amestec de esteri (E472), etilvanilina.

E503 – bicarbonatul de amoniu – Este un agent de crestere, poate fi iritant pentru piele, ochi si sistemul respirator.

E500 – bicarbonatul de sodiu – Este un agent de afanare reprezentand o componenta a prafului de copt.

E500ii – carbonat acid de sodiu – Carbonatul acid de sodiu este denumirea stiintifica a bicarbonatului de sodiu folosit in bucatarie.

E503ii – carbonat acid de amoniu – Aditiv alimentar cu rol de stabilizator, regulator de aciditate si agent de afanare (crestere), obtinut din sulfat de amoniu si carbonat de calciu, care sunt minerale naturale. Doza zilnica admisibila nu este limitata si nu s-au semnalat efecte secundare la cantitatile folosite in alimente.

E450 – pirofosfat acid de sodiu – Folositi in produse fine de panificatie, faina cu agenti de afanare, sosuri, deserturi, biscuiti si pesmeti, nu se cunosc efecte adverse.

E501i – carbonat de potasiu – Utilizat in produse pe baza de cacao si de ciocolata, lapte deshidratat si partial deshidratat, nu se cunosc efecte adverse.

Etilvanilina – Este o aroma, nu se cunosc efecte adverse

E472 – amestec de esteri – Esterii acidului acetic cu mono si digliceridele acizilor grasi. Emulgatori, glazuranti si agenti de tratare a fainii, artificiali. Se pot obtine si din animale sau plante modificate genetic (soia). Pot cauza diaree, ameteala, sete.

E296 – acid malic – Aditiv alimentar cu rol de conservant, stabilizator si aromatizant, prezent in mod natural in majoritatea fructelor si legumelor. Pentru uz industrial, se obtine prin sinteza chimica. Se utilizeaza conform cantitatilor prevazute de retete in sucuri, nectaruri, gemuri, jeleuri si marmelade din fructe. Doza zilnica admisa nu este limitata si nu produce efecte secundare, dar nu sunt permise dozele prea mari in alimentele destinate copiilor mici, deoarece acestia au capacitati reduse de metabolizare a acidului malic.

E450i – difosfat disodic – Aditivi alimentari din categoria emulgatorilor si substantelor tampon. Sunt saruri de sodiu, potasiu, calciu sau magneziu ale acidului fosforic. Se utilizeaza in cantitati de pana la 10g/kg in produse alimentare sub forma de praf si in cantitati de pana la 5 g/kg in snacksuri, cereale pentru micul dejun, bauturi din ciocolata si malt pe baza de lapte, supe, ciorbe, bauturi alcoolice.

E202 – sorbat de potasiu – Este folosit ca si conservant pentru prunele uscate.

E330 – acid citric – Este un compus organic, cristalin, fara culoare, care apartine clasei de acizi carboxidici si este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale si poate ataca smaltul dintilor. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor si nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv si diaree. La 32% dintre produsele analizate s-a folosit acest aditiv.

E471 – mono si digliceride ale acizilor grasi – Aditivii E471 contin amestecuri de mono-di-esteri de glicerina ai acizilor grasi prezenti in uleiuri si grasimile alimentare. Mai pot contine si mici cantitati de acizi grasi liberi si glicerina.

E422 – glicerol – emulgator si indulcitor sintetic, este un lichid incolor, limpede, cu gust dulce. In cantitati mari produce dureri de cap, sete, greata si creste glicemia.

E223 – metabisulfit de sodiu, conservant, poate provoca reactii alergice la persoanele sensibile la sulfiti, incluzand reactii respiratorii la astmatici, soc anafilactic sau altfel de reactii alergice la persoanele sensibile. Doza zilnica acceptabila este de pana la 0.7 mg per kg de masa corporala.

„Consumul excesiv de zahar si grasimi dauneaza grav sanatatii. Este mesajul pe care il auzim de cativa ani, insa foarte putini dintre noi il inteleg, deoarece nu au cunostinte elementare de nutritie. Din pacate, nici societatea romaneasca nu ofera suficiente campanii de informare si educare bazate pe informatii clare si pe intelesul consumatorului obisnuit. Biscuitii cu crema fiind un produs cu indice glicemic ridicat, cu o valoare energetica mare, ce variaza intre 417 kcal si 485 kcal per 100 grame produs, dezechilibrati din punct de vedere nutritional prin continutul ridicat de acizi grasi saturati, care variaza intre 9,9 grame si 11,30 grame per 100 grame produs, totodata, avand si un continut ridicat de zahar adaugat, adica intre 5 si 8 lingurite de zahar la 100 grame produs, fac ca acest tip de produs sa fie exclus de la consumul de catre copii si persoane cu afectiuni cardiovasculare, diabet si boli metabolice.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC Romania.