Una din 5 conserve contine solutie pentru dezghetarea drumurilor

Castraveti in otet cu clorura de calciu, gem de prune cu acid citric si otet colorat cu caramel amoniacal.

Studiul privind calitatea conservelor industriale si a mixurilor industriale recomandate de producatori celor care vor sa scurteze timpii de pregatire a conservelor in casa, face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam sa intelegem eticheta!”. Prin aceasta campanie, expertii Asociatiei Pro Consumatori (APC) isi propun sa-i invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor alimentare astfel incat acestia sa faca achizitii in cunostinta de cauza. Totodata, Asociatia Pro Consumatori (APC) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in grasimi vegetale hidrogenate, zahar, sare si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.

Consumatorul contemporan este indemnat din toate partile sa apeleze la consumul de conserve, chiar si atunci cand ar avea resursele necesare prepararii clasice a hranei, dupa ce s-a obisnuit, devine un aparator convins al cauzei conservelor, carora le vede numai avantajele.

Denumirea alimentelor este fundamentala – aceasta descrie adevarata natura a produselor alimentare si ajuta consumatorii sa distinga un produs de altul. Verificarea etichetelor in cazul produselor alimentare din categoria conservelor din legume/fructe trebuie sa fie mai frecventa, cu scopul de a asigura ca sunt complete, corecte si nu induc in eroare consumatorii.

Cu toate acestea, producatorii recurg adesea la tactici inteligente pentru a da produselor alimentare de calitate inferioara nume atragatoare si inselatoare. Consumatorii pot avea greutati in a face diferente intre un produs fara aditivi si unul cu incarcatura chimica mare.

Pentru a vedea ce contin conservele de acest tip, cat si mixurile/produsele folosite de catre unele gospodine atunci cand realizeaza in casa conserve de sezon, expertii APC au achizitionat 15 tipuri de conserve industriale, 7 tipuri de mixuri pentru “pregatirea rapida” a gemurilor/dulceturilor, 7 tipuri de mixuri/produse pentru pregatirea muraturilor si 2 tipuri de aditivi alimentari care se comercializeaza separat, respectiv acidul citric alimentar si benzoatul de sodiu.
E 211 – benzoat de sodiu, conservant cu actiune antibacteriana si antifungica in mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, in reactie cu acidul ascorbic, genereaza benzen, substanta toxica cancerigena. In urma unui studiu realizat pe 200 de sortimente de sucuri de catre FDA (Federal Trade Commission – USA) in anul 2005, la 10 dintre acestea s-a identificat un continut de benzen cuprins intre 7 si 89 ppm (parti per milion), limita maxima admisa in apa potabila fiind de 5 ppm. In urma acestei constatari, marii procesatori de sucuri din SUA au decis sa nu mai foloseasca acest conservant. Benzoatul de sodiu poate produce reactii alergice, hiperactivitate si lipsa de concentrare la copii (ADHD). Asupra acestuia planeaza suspiciuni cu privire la generarea unor alergii.

E 330 – acidul citric, agent de reglare a aciditatii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smaltului dentar, acesta favorizand aparitia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor.  Nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv si diaree.
E 509 – clorura de calciu, se obtine din calcar prin reactie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obtinerea sodei. Cea mai larga utilizare, in ultimii si viitorii ani, a clorurii de calciu  vizeaza prevenirea formarii ghetii si indepartarea acesteia de pe sosele. Acumularea (clorurii) de calciu in organism (hipercalcemie) determina o serie de reactii, printre care: gust calcaros in gura, dureri de stomac, bufeuri, greata si varsaturi, lipsa apetitului, sete extrema, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, coma.

Cele 15 tipuri de conserve industriale achizitionate, au in compozitie aditivi alimentari, care pot fi evitati daca realizam in casa astfel de produse. S-au achizitionat urmatoarele produse:

• Rosii decojite intregi cu acid citric (Carrefour)
• Pasta de tomate 24% cu zahar 13,5 g/100 g produs si sare 1,91 g / 100 g produs (Legume fructe Buzau)
• Ardei capia copt cu clorura de calciu si zaharina (Winny Cora)
• Castraveti in otet cu arome si clorura de calciu (Home Garden Ungaria)
• Gem de prune cu acid citric, acid ascorbic si pectina (Home Garden Ungaria). 35 g fructe in 100 g produs finit cu 57,8 g zahar / 100 g produs
• Gem de prune cu acid citric si pectina (Carrefour). Produs preparat cu 65 g fructe pentru 100 g produs finit, cu 65 g zahar
• Gem de prune cu acid citric si pectina (Winny Provera Rom). Preparat cu 65 g de fructe pentru 100 g produs finit si 67 g zahar / 100 g produs
• Ardei usor iute cu acid citric si riboflavina (colorant) (K Classic)
• Rosii pasate cu acid citric, sare 2 g, zahar 2,5 g / 100 g (Passata Rustica Carrefour)
• Ardei capia copti si decojiti cu clorura de calciu si zaharina (indulcitor sintetic) (Giana)
• Sos din pasta de tomate cu amidon, acid citric si guma de guar, sare 2g, 10g zahar (Trade Aliment Minunea Naturii)
• Rosii cuburi cu acid citric (Delikat)
• Salata de vinete cu acid citric (Bunatate de Topoloveni)
• Salata de vinete cu sare iodata si acid ascorbic, sare 1,6 g (Capricii si Delicii, Prefera Foods)
• Sos cu pasta de tomate cu amidon, acid tartric, sorbat de potasiu si benzoat de sodiu si acid ascorbic (Regal)
• Otet obtinut din alcool etilic rafinat (Regal)
• Otet colorat cu caramel amoniacal E 150c (Benita, Slovaci

Mixurile folosite la prepararea gemurilor

Gelfix Clasic contine acid citric si pectina E 440i (Dr Oetker RO SRL)

• Gelfix Super contine pectina (E 440i), acid citric (E 330), acid sorbic (E 200) si ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
• Gelfix cu indulcitor din Stevia contine pectina (E 440i), acid citric, acid sorbic, indulcitor glicozide derivate din steviol (E 960), ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
• Gelfix Extra contine pectina (E 440ii), acid citric, acid sorbic, ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
• Gelifiant cu fructoza contine pectina (E 440), acid citric, acid sorbic, ciclamat de sodiu (E 952), zaharinat de sodiu (E 954), ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
• Nota: Veti prepara dulceturi si gemuri cu 40% mai putine calorii fata de dulceturile preparate dintr-un kilogram de zahar. O parte din zaharuri a fost inlocuita cu indulcitori. Zahar 31,9 g
• Gelfixant Daily pentru obtinerea rapida a dulceturilor, gemurilor contine pectina din citrice si acid citric (SCM Colin Daily)
• Nota: Jeleu (750 g suc de fructe si 850 g zahar), gem (1 kg fructe si 1 kg zahar)

Mixurile pentru muraturi

Pikant fix iute (fara sterilizare) contine acid benzoic (E 210), benzoat de sodiu (E 211), metabisulfit de potasiu (E 224)

• Pikant fix Dulce – acrisor (fara sterilizare) contine acid benzoic (E 210), benzoat de sodiu (E 211), metabisulfit de potasiu (E 224)
• Pikant fix Verdeturi (fara sterilizare) contine acid benzoic (E 210), benzoat de sodiu (E 211), metabisulfit de potasiu (E 224)
• Daily Muraturi fixant (amestec pentru prepararea muraturilor) contine benzoat de sodiu (E 211)
• Tomato fix Dr Oetker (nu necesita sterilizare) contine acid sorbic (E 200)

Conservant alimentar la pliculet

• Daily – conservant alimentar
• Sare de lamaie Daily – acid citric alimentar
• Conservant de la Auchan – benzoat de sodiu
• Sare la lamaie Carrefour – acid citric alimentar
• Conservant Dr. Oetker – benzoat de sodiu (E 211)
• Colonial sare de lamaie Kets Production – acid citric alimentar
• Coaja de lamaie razuita Dr. Oetker (34% coaja de portocala) – contine E 341, E 300, E 304 si E 200

„Conservele industriale contin, aproape fara exceptie, aditivi de conservare, despre care se cunoaste ca pot dauna organismului daca sunt consumati in exces; indeosebi conservele de calitate slaba au cantitati mari de conservanti puternici, motiv serios de indemn la responsabilitate din partea consumatorilor.Mai ales in consumul copiilor sa nu fie frecvent prezente produsele conservate. Analizand lucid si responsabil problematica alimentelor conservate si considerand avantajele si dezavantajele conservelor industriale comparativ cu cele traditionale, constatam obiectiv ca cele de pe urma constituie varianta cea mai buna, indeosebi cand sunt preparate corect in propria gospodarie.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.

“Scopul acestor studii, pentru ca sunt mai multe, nu numai referitoare la conservele de sezon, este de a constientiza si educa populatia raportat la ceea ce mancam. Si nu e putin lucru, intrucat Romania se afla pe primele locuri in Europa la mortalitatea prin orice boala cronica, boli cardiovasculare si cancer, in special..” Dr. Florin Ioan Balanica, Specialist in medicina personalizata, nutritie si nutrigenomica, Fondator al „Scolii pentru Sanatate si Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutritie si Dietetica”, Reprezentant pentru Romania al „Organizatiei Europene pentru Medicina Stilului de Viata” (ELMO).

“Conservele realizate cu fructe sau legume care ajung la maturitate in aceasta perioada a anului ocupa o pondere insemnata in alimentatia noastra. Din pacate, o parte a industriei alimentare a denaturat retetele traditionale ale unor produse precum castravetii in otet, pasta de tomate/alte produse pe baza de rosii, gemul de prune, salata de vinete, ardeii capia copti etc., prin adaosuri chimice care prelungesc termenul de valabilitate, dar care modifica gustul specific al acestor produse si care pot duce si la aparitia unor probleme de sanatate. Totodata, industria le ofera celor care nu sunt informati cu privire la efectele unor chimicale asupra sanatatii, tot felul de amestecuri de substante chimice, care ar scurta perioada de pregatire a unor conserve si ar elimina anumite etape specifice realizarii conservelor in casa, cum ar fi sterilizarea. Consumatorii care nu se informeaza sau nu evalueaza continutul unor astfel de produse, risca pe termen mediu sau lung sa-si pericliteze starea de sanatate, cei mai predispusi fiind copiii, femeile insarcinate, varstnicii si persoanele cu anumite afectiuni medicale cronice. De aceea, pentru a nu avea probleme de sanatate, va recomand sa verificati calitatea produselor pe care vreti sa le achizitionati prin prisma continutului afisat pe eticheta la sectiunea ingrediente si sa nu va lasati indusi in eroare de anumite mentiuni inselatoare de pe eticheta sau de reclama agresiva. ” Conf. univ. dr. Costel Stanciu – presedintele Asociatiei Pro Consumatori.

Studiul complet poate fi accesat aici