Medicii spun ca numarul cazurilor a crescut in ultimii ani, afectiunea aparand de la varste din ce in ce mai mici. Se estimeaza ca, in urmatorii cinci ani, una din doua persoane va suferi de o forma de alergie.
Unii copii au forme usoare, altii dezvolta chiar mai multe tipuri de alergii, nu doar la un singur produs, aliment sau element din natura, de parca au vrut sa adune toate sensibilitatile din lume si sa nu le mai lase si altora. Parintii celor din urma au o dubla povara: pe de o parte se simt vinovati, pentru ca le-au „oferit” copiilor gene proaste sau nu ii pot creste intr-un mediu mai septic, pe de alta parte se simt pedepsiti cumva de chinul zilnic prin care trebuie sa treaca, limitand consumul unor alimente sau expunerile, cautand inlocuitori si ferind copilul de tot ce poate fi rau. De exemplu, numai parintele unui copil cu celiachie (alergie la gluten, un ingredient care se gaseste in principal in grau) ti-ar putea spune cat de greu ii este, cat timp petrece la rafturi, in magazine, citind etichete peste etichete, sau prin cate cabinete, recomandari si documentari a trecut de-a lungul vremii.
Alergiile sunt de foarte multe feluri, dar putem distinge:
– alergii respiratorii – astm, rinita alergica sezoniera, alergii la polen, la spori de mucegai, la par de pisica sau de caine, la gandacii de bucatarie si acarieni.
– alergii la anumite ingrediente si alimente. Cele mai intalnite alergii alimentare sunt la oua, nuci, arahide si alune, grau, porumb, secara, peste, creveti, ciocolata, drojdie, proteine din lapte de vaca sau de soia (uneori chiar si la laptele matern, in cazul sugarilor), telina, unele prajituri, capsuni, fructe de padure, portocala, mar, kiwi, rosii etc.
– alergii ale pielii (manifestate prin eczeme, urticarie) la lana, pene, fulgi etc. Eczemele pot aparea insa si de la o alergie alimentara. La bebelusi, acestea se declanseaza in zona capului, iar la micutii intre unu si trei ani se pot manifesta oriunde, chiar si pe coate sau in zona anusului.
– alergii la medicamente – cele mai intalnite sunt cele la penicilina si sulfamide. Alergia la medicamente nu este acelasi lucru cu efectele adverse ale medicamentelor.
– alergii la intepaturi si muscaturi de insecte – de regula, intepaturile de albina sau viespe sunt cele mai riscante. Acestea au potentialul cel mai mare de a deveni severe, cu risc de soc anafilactic.
De ce apare alergia?
Partea interesanta este ca o alergie inseamna ca sistemul imunitar este hiperactiv, atent la lucrurile riscante din jurul lui. El trateaza unele elemente, aparent inofensive, ca pe niste agenti nocivi.
De regula, aparitia unei alergii este brusca, iar initial nu-i putem descoperi prin propriile mijloace nici macar cauza. Parintii doar constata ca micutul lor are nasul infundat sau lacrimeaza mai mereu, vad bubite pe piele, dar la inceput nu se panicheaza. Ei merg la medic doar daca simptomele par sa nu treaca. E important insa ca factorul alergen sa fie depistat cat mai repede, pentru a se interveni cu un tratament. De tinut minte ca alergiile pot fi sezoniere, dar se pot manifesta si tot anul, daca, de exemplu, factorul declansator se afla in casa.
Pentru medici e destul de dificil sa izoleze factorul declansator in prima instanta, dar vizita la doctor este necesara indiferent de gravitatea alergiei, pentru analize. Prin acestea se urmareste sa se determine daca sistemul imunitar a creat anticorpi de tip E (Ig E), cei care semnaleaza daca intr-adevar este vorba de o alergie sau o alta afectiune.
Alergia este o reactie neobisnuita a sistemului imunitar, care reactioneaza la substante la care nu ar trebui sa reactioneze. La primul contact cu alergenul, apare asa-zisa sensibilizare, moment in care organismul creeaza anticorpi, dupa care are loc reactia alergica, cea pe care o manifesta copilul.
Daca i s-a confirmat alergia, medicul va face intai o anamneza, intreband mai multe despre istoricul personal si familial, momentul si locul in care s-a declansat reactia alergica, apoi va recomanda o serie de teste cutanate. Aceasta anamneza va ajuta la limitarea listei de teste, deoarece este posibil sa fie nevoie sa se ia fiecare factor alergenic cunoscut, pentru a descoperi alergenul care a provocat simptomele. Listele de alergeni sunt lungi si adesea e nevoie de analize repetate pentru a identifica un factor declansator (trigger) anume. Cu aceasta ocazie, s-ar putea sa descoperi ca cel mic are si alte sensibilitati, de care nu stiai.
Nu uita ca unele alimente creeaza reactii care sunt confundate cu o alergie, dar ca de fapt este vorba de o intoleranta alimentara, pentru care tratamentul (daca exista) se face in alte moduri.
