Cand am vazut-o pe Sofia nu mi-a venit sa cred ce lunga era si cat par negru avea pe cap….acum este blonduta, creata, ochi verzi!:)))) si la fel de grabita in toate…
- Care au fost primele ganduri pe care le-ati avut atunci cand ati aflat ca ati ramas insarcinata?
M-am bucurat enorm, bineinteles! Ce poate fi mai frumos decat sa devii mamica intr-un moment pe care il asteptai cu atata nerabdare…
- Se cunosc, probabil, care sunt generalitatile unei sarcini. Cu toate acestea, se spune ca fiecare sarcina este unica, avand particularitatile sale. Care au fost trairile avute pe parcursul celor noua luni si care a fost cel mai greu moment prin care ati trecut, tinand cont si de solicitarile profesionale?
Da … cu siguranta nu toate sarcinile sunt la fel, iar mie mi-a fost teama de o sarcina cu probleme si de aceea nici nu am vrut sa vorbesc despre ea de la inceput. Cu toate acestea, in scurt timp mi-am dat seama ca am o sarcina usoara care nu-mi va impiedica activitatea si asa a si fost: am cantat si am dansat 6 luni exact ca un om normal. Prima oara cand a miscat a fost in noaptea de Craciun. A fost un lucru extraordinar pentru amandoi! Probabil un cadou de la Mos Craciun…Greul a venit in a opta luna cand nu mai aveam rabdare si ma dureau burta si spatele ingrozitor. Pana atunci, asa cum spuneam, nu am simtit ca sunt insarcinata, simtind nevoia sa fiu pe scena. Acumulasem mult prea multa energie si nu stiam cum sa o consum. Asa ca, m-am apucat de gradinarit, de plantat flori,de tuns iarba, nu mai stiam ce sa fac…
- Ce ati simtit atunci cand ati tinut-o in brate pentru prima data pe Sofia?
Pe 7 mai, la ora 8 dimineata, eram programata la cezariana, dar Sofia e un copil grabit si a venit mai repede pe lume. La ora 5.00. mi s-a rupt apa.. Totul a inceput de mai devreme, inca de la la ora 2.00 cand m-am confruntat cu niste dureri groaznice si nu am mai apucat sa ma imbrac si sa ma aranjez asa cum mi-au spus soacra si nasa mea. Am plecat in fuga de acasa imbracata in trening si crocsi! Nu stiam ce se intampla cu mine credeam ca e ceva grav si nu ca a venit vremea sa o cunosc pe Sofia. Cand am vazut-o pe nu mi-a venit sa cred ce lunga era si cat par negru avea pe cap….acum este blonduta, creata, ochi verzi!:)))) si la fel de grabita in toate!
- Ce anume v-a inspirat in alegerea numelui?
Sora mea mi-a dat ideea si m-am gandit ca este cel mai potrivit nume pentru ea. Sofia inseamna intelepciune. In ceea ce il priveste pe cel de-al doilea – Maria – am vrut sa aiba un nume sfant. Si cum pe mama mea o chema Maria si pe bunica la fel, am avut de unde sa ma inspir! Mi-am adus, ce-i drept, putin aminte si de copilarie – eram tare bucuroasa de ziua numelui meu – si cred ca si Sofiei ii va placea sa imparta bomboane la colegii de clasa, asa cum faceam si eu si sa fie sarbatorita de mai multe ori pe an…
- Stim cu totii ce presupune un copil, mai ales unul mic (fiind mama la randul meu a unei fetite de 10 luni). De aceea, va intreb, care au fost momentele cele mai haioase traite alaturi de Sofia?
Sofia este un copil inteligent – la 8 luni a spus „tataie” , nu „mama”! Tot atunci rula clipul meu pe tv si m-a chemat bunica ei sa vad cum dansa. Incet, incet a inceput sa mearga si apoi nu o mai stapaneam nicicum. In urma cu cateva luni o plimbam la Eforie cu sora mea si s-a indragostit de o pisica ce se afla in zona, asa ca pana acasa Sofia a mers cu pisica in brate nedezlipita… Abia am putut sa o conving sa nu o ia in casa. Ii place mult sa mature si sa faca curat cu mopul si galeata si sa le taraie prin toata curtea. Acum e la gradinita in grupa mica si intr-o zi educatoarea mi-a zis ca Sofia i-a mancat si portia unui baietel (la
fel faceam si eu la cresa).
- Enumerati doua lucruri pe care le-ati invatat in noua postura – aceea de mamica?
Am invatat sa schimb pampersi, sa alaptez si mai ales sa am rabdare (aici trebuie sa mai lucrez putin):))).
- Cum va descurcati in cresterea copilului? Pe cine aveti alaturi?
Am noroc cu parintii lui Lucian care ne-au fost alaturi si ne-au ajutat din prima clipa. Imediat dupa nastere am suferit de o mica depresie postnatala si aveam
impresia ca nu fac nimic bine, desi simturile materne se dezvolta imediat dupa ce devii mamica. Sofia locuieste mai mult la bunici, iar noi facem naveta frecvent. Am ales sa stea la ei tinand cont si de programul nostru destul de incarcat, dar si de mediul fara poluare de pe malul marii.
- Cat de grea este meseria de parinte?
Poate fi si o meserie, dar in primul rand responsabilitatea este maaaare!
- Ce ganduri doriti sa le transmiteti cititoarelor site-ului www.bebelu.ro?
Sa daruiasca copiilor lor toata dragostea ce a fost data pe pamant pentru ca la randul lor vor fi rasplatite cu multa bucurie!
