Nutritia în primele 1000 de zile isi pune in mod responsabil amprenta asupra sanatatii micutului si a viitorului adult. Sanatatea copilului tau nu este destin, ci se afla în mainile tale. Tu o poti influenta printr-o nutritie precis adaptata nevoilor micutului în fiecare stadiu de dezvoltare.
Alaptarea este modul optim de hranire a nou-nascutului si ea trebuie sustinuta, promovata si protejata în mod activ. Laptele matern contine tot ceea ce este important pentru cresterea si dezvoltarea copilului în primele luni de viata. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Societatea Romana de Pediatrie sustin alaptarea exclusiva în primele 6 luni de viata.
Daca mama are o cantitate suficienta de lapte care sa asigure o crestere corespunzatoare a copilului, iar dieta ei este adecvata, nu exista contraindicatii pentru alaptare. Exista situatii însa cand alaptarea nu este posibila. Mastita si fisurile mamelonului pot fi prevenite prin îngrijirea atenta si la timp a sanilor. Infectiile materne reprezinta însa o contraindicatie a alaptarii. Astfel nu ar trebui sa alapteze o mama cu septicemie, tuberculoza activa, febra tifoida, cancer de san, infectie HIV sau malarie (1).
Sugarii ce nu pot fi alaptati trebuie sa primeasca lapte care are ca scop suplinirea laptelui matern, special produs astfel încat sa satisfaca cerintele nutritionale ale sugarului în primele luni de viata pana la introducerea alimentatiei solide. Acest lapte poate fi formula de lapte, produs alimentar derivat din laptele de vaca sau de la alte animale, sau lapte de vaca si trebuie sa contina cantitatea minima din toti nutrientii cunoscuti a fi necesari sugarului.
Pe plan international exista o colectie de standarde, norme si coduri de practica care reglementeaza productia de alimente si siguranta alimentara si care sunt elaborate de Comisia Codex Alimentarium sub egida Organizatiei Mondiale a Sanatatii. În anul 1951 a fost adoptat Codex Standard 72 ce defineste cerintele minime ale unei formule de lapte astfel încat sa asigure nevoile nutritionale ale sugarilor sanatosi de la nastere pana la varsta de 1 an (2).
Formulele de lapte au fost adaptate necesarului nutritional caracteristic fiecarei varste si particularitatilor biologice ale copiilor.
Astfel, exista formule de lapte de început si de continuare, formule adaptate si partial adaptate si formule speciale.
Formulele de început se adreseaza sugarilor normoponderali cu varsta de 0-6 luni asigurandu-le necesarul nutritional caracteristic acestei varste.
Formulele de continuare sunt formule de lapte pentru sugarii ce au început diversificarea, constituind principalul aliment lichid într-o dieta ce se modifica progresiv pe masura ce sunt introduse alimentele complementare.
Formulele adaptate sunt diferite de laptele de vaca prin raportul optim de proteine si calciu si fosfor, adaus de aminoacizi esentiali si de vitamine si minerale, precum si înlocuirea grasimilor animale cu acizi grasi nesaturati. Formulele partial adaptate contin în afara de lactoza si alte polizaharide.
Dar formula de lapte trebuie adaptata si situatiilor particulare precum anumite afectiuni ale sugarului.
Astfel, exista formule de lapte delactozate destinate sugarilor cu intoleranta la lactoza sau aflati în convalescenta unei enterocolite acute.
În cazul sugarilor cu alergii la proteinele laptelui de vaca pot fi folosite formule hipoalergenice care contin proteine imunoreactive în proportie de mai putin de 1% din totalul resurselor proteice. Acest deziderat este atins prin desfacerea proteinelor de diverse grade pana la nivel de aminoacizi (formule partial hidrolizate, intensiv hidrolizate si formule cu aminoacizi).
Nu în ultimul rand, sugarii cu intoleranta severa si persistenta la lactoza si cei cu galactozemie necesita excluderea completa a lactozei din alimentatie si în acest sens sunt folosite formule de lapte cu proteine din soia, inferioare calitativ proteinelor laptelui de vaca si cu concentratii mari de fitati si aluminiu posibil daunatori.
Recent au fost lansate formule de lapte ce contin prebiotice, oligozaharide ce stimuleaza dezvoltarea uneia sau unui numar limitat de bacterii în colon (3) sau probiotice ce reprezinta bacteriile “prietenoase”, benefice sanatatii.
Laptele de vaca este o alternativa la formulele de lapte. Desi în prezent se recomanda a fi evitat înainte de varsta de 1 an, exista înca multe familii ce adopta aceasta practica în special datorita statusului economic scazut. Compozitia laptelui bovin este mult diferita de necesarul nutritional al sugarului, prezentand de 3 ori mai multe proteine si de doua ori mai mult sodiu decat dozele recomandate. De asemenea acest lapte contine doar 2/3 din necesarul de fier si 1/3 din cel de acid linoleic, acid gras esential implicat în dezvoltarea neurologica normala.
În plus, laptele de vaca creste riscul de sangerare digestiva si astfel contribuie la aparitia anemiei feriprive.
Întrucat avantajul economic al laptelui de vaca este evident, trebuie sa existe o politica de sanatate care sa vina în ajutorul familiilor nevoiase.
Asa cum se poate observa, exista o gama larga de optiuni de înlocuire a laptelui matern atunci cand aceasta situatie este inevitabila. Laptele trebuie ales cu grija pentru a raspunde atat necesarului nutritional cat si particularitatilor fiecarui copil în parte astfel încat cresterea si dezvoltarea sugarului sa fie armonioase.
Referinte
1. William C. Heird. The Feeding of Infants and Children in Kliegman: Nelson Textbook of Pediatrics, 2007 Saunders.
2. Codex Alimentarius: Codex Standard for Infant Formula. Codex Stan 72-1981.198
3. Agostoni C et al. Comitetul ESPGHAN pentru nutritie: Probioticele în produsele dietetice pentru copii: comentariul comitetului ESPGHAN pentru nutritie, Jurnalul de Gastroenterologie si Nutritie Pediatrica 2004; 38:365-374.