Abuzul sexual al copiilor este mult mai intalnit decat realizeaza cei mai multi dintre oameni. Orice tip de contact sexual cu copii este considerat abuz, chiar daca este initiat de adulti sau, asa cum se intampla adesea, de alti copii.
Constientizarea sexuala prematura poate duce si la probleme grave, mai cu seama in cazul fetitelor. Imaginile sexuale de la televizor, din revistele adolescentilor si din videoclipurile rock duc la un climat in care multe dintre preadolescente considera ca felul in care arata si „atractivitatea sexuala” constituie cea mai importanta parte a imaginii de sine.
Adultii nu trebuie sa traga concluzii pripite pe baza unui singur desen, insa o serie de desene cu teme sexuale facute de copii de peste cinci ani sau sase trebuie sa ridice un semn de intrebare. Cea mai mare ingrijorare apare atunci cand copiii deseneeaza in mod repetat organele genitale si sanii.
Dar pot exista si alte semne, mai subtile. Unii copii care au secrete de ascuns se deseneaza pe sine in timp ce se ascund sau au fata si corpul intunecate. Alti copii se deseneaza distorsionat pe sine si pe ceilalti. Tine minte ca niciun specialist experimentat nu poate „citi” creatiile unui copil doar uitandu-se la desenele acestuia, ci trebuie sa ia in considerare imaginile impreuna cu celelalte date pe care le are despre copilul respectiv.
Daca esti ingrijorat de natura sexuala a desenului copilului tau, nu face din asta un secret. Vorbeste deschis despre acest lucru impreuna cu copilul. Exprima-ti ingrijorarea si vorbeste-i despre valorile pe care le apreciezi.
Nu ezita sa ceri ajutor si indrumare daca ai nevoie. Exista, din nefericire, multe influente negative care-l pot afecta pe copilul tau in intelegerea sexualitatii sale si, de aceea, trebuie sa ai grija sa aiba parte si de influente pozitive.
Daca observi ceva in desenele copilului tau care te nelinisteste, indiferent despre ce anume este vorba, pastreaza-ti calmul si evita sa-l interoghezi. Priveste mai degraba creatiile acestuia ca pe un inceput de conversatie, fiind atenta la faptul ca iti vorbeste prin intermediul limbajului secret, deoarece acesta este limbajul prin care se exprima cel mai lejer. Important este sa-i spui mai degraba ce vezi decat sa ii ceri explicatii.
De exemplu in loc sa il intrebi „De ce faci desene in care toti se bat”? mai bine fa observatii necritice, de genul: „Aceste desene contin multe batalii”. Asa cum il observi pe cel mic in timp ce se joaca, poti sa il incurajezi sa vorbeasca mai mult despre sentimentele sale facand comentarii care sa-l ajute, in loc sa-i pui intrebari care sa induca raspunsul.
Daca micutul tau are mereu probleme din cauza unui divort, a unei traume sau a unei invaliditati fizice sau de invatare, si observa semne de distres afectiv in desenele acestuia, atunci ar trebui sa stiti ca arta poate fi si o cale de a-l ajuta sa se elibereze de suferintele sale.
Sursa: Limbajul secret al copiilor, Lawrence E. Shapiro