O problema tot mai des abordata la nivel mondial, insa in continuare insuficient inteleasa, este reprezentata de efectele risipei alimentare. Aceasta produce consecinte importante atat asupra economiei si bunastarii locuitorilor din tarile dezvoltate si mai ales in curs de dezvoltare, cat si asupra mediului, ducand la o necesitate crescanda pentru gasirea unor solutii. In acest sens, Federatia Patronatelor din Industria Alimentara – Romalimenta, a hotarat sa prezinte o serie de informatii utile si practice pentru toti cei interesati sa contribuie la rezolvarea acestei probleme.
Conform estimarilor realizate de catre Comisia Europeana in anul 2014, la nivel mondial, o treime din hrana destinata oamenilor se pierde sau este risipita. De asemenea, studiile indica pierderi globale insemnate, dupa cum urmeaza:
– volumul de alimente risipite e estimat la 1,6 miliarde de tone de materie prima.
– cantitatea de apa utilizata anual pentru producerea alimentelor pierdute sau risipite este echivalentul debitului anual al raului Volga, sau de trei ori mai mare decat volumul lacului Geneva.
– 28% din suprafata agricola la nivel global este utilizata pentru producerea alimentelor risipite.
– amprenta de carbon a risipei alimentare e estimata la 3,3 miliarde de tone de CO2.
– consecintele economice directe ale fenomenului (excluzand pestele si fructele de mare) ajung la 750 de miliarde de dolari anual.
In acest context, institutii responsabile cu siguranta alimentara si sanatatea populatiei, precum European Food Safety Authority (EFSA), Comisia Europeana, sau Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) traseaza directii prin care risipa alimentara sa poata fi redusa cat mai mult posibil, iar efectele acesteia sa isi faca tot mai putin simtita prezenta atat la nivel economic si social, cat si ecologic.
In lantul de procese prin care trec produsele alimentare inainte de a ajunge la consumator, un rol deosebit de important il joaca, desigur, producatorul si retailerii, inclusiv in problema risipei alimentare. Prin urmare, autoritatile subliniaza necesitatea de a dezvolta procese mai bune de recoltare, depozitare si procesare, dar si de transportare si comercializare a alimentelor. Astfel, spre exemplu, slaba sincronizare, dar si tehnicile si echipamentul neadecvate pot duce la risipa alimentara inca din faza de recoltare. De asemenea, lipsa unei infrastructuri pentru transport, depozitare, racire, dar si comercializare duc la alterarea produselor alimentare.
Ceea ce influenteaza negativ la toate nivelurile este, insa, discrepanta dintre cerere si oferta. Aceasta e prezenta atat pe piata alimentelor, ducand la situatia in care fermierii nu isi pot vinde produsele, cat si in casele familiilor clasice, in care un membru gateste mult prea multe feluri de mancare, sau cantitati prea mari pe care familia nu le poate consuma.
Astfel, autoritatile insista asupra educarii producatorilor si consumatorilor deopotriva asupra practicilor si obiceiurilor de consum responsabile. Spre exemplu, consumatorii pot gandi meniuri la inceputul saptamanii pentru intreaga saptamana, astfel incat sa stie exact ce alimente sa cumpere, cum sa le depoziteze si cum sa le prepare. In plus, ei pot achizitiona inclusiv fructele si legumele care par inestetice, dar care nu sunt alterate, de preferat in aceleasi cantitati ca si cele mai aspectuoase, dar si sa verifice buna functionare a frigiderelor si sa inghete alimentele care permit acest lucru, daca exista un surplus din acestea.
O distinctie importanta care trebuie inteleasa de catre publicul larg pentru scaderea ratei de risipa alimentara este cea dintre etichetele alimentare: ,,a se consuma de preferinta inainte de data…” si ,,expira la data…” (sau ,,a se consuma inainte de…”).
Prima formulare – ,,a se consuma de preferinta inainte de…” indica data pana la care alimentele isi pastreaza calitatile nutritive la cel mai ridicat nivel. In acest caz, alimentele sunt sigure pentru consum si dupa depasirea datei mentionate, cu respectarea conditiilor obisnuite (ambalajul sa fie intact, iar depozitarea sa se realizeze conform instructiunilor). Diferenta apare, astfel, doar la nivel de gust sau textura, existand posibilitatea ca acestea sa sufere mici modificari. Acest tip de valabilitate apare pe produse uscate, precum pastele, orezul, ciocolata, etc. Dupa desfacerea ambalajului, in acest caz trebuie respectata orice instructiune referitoare la modalitatea de depozitare si la termenul de consum dupa deschidere.
Al doilea tip de formulare – ,,expira la data de…” / ,,a se consuma inainte de…”, indica, in schimb, data pana la care alimentele pot fi consumate in siguranta. Depasirea acestui termen poate avea, prin urmare, efecte negative dintre cele mai serioase asupra sanatatii. Acest tip de mesaj apare pe ambalajul unor alimente extrem de perisabile, precum pestele proaspat, carnea tocata, etc. Dupa deschiderea ambalajului, trebuie de asemenea respectate toate instructiunile referitoare la depozitarea si consumarea alimentului.
La diminuarea considerabila a efectelor negative produse de risipa alimentara atat asupra economiei, cat si mediului, pot contribui toti cei implicati in viata unui produs – de la producator la consumator. In acest sens, un rol deosebit de important il joaca accesul la o corecta informare, dar si intelegerea situatiei actuale pe plan global.
Federatia Romalimenta, vocea unitara a industriei alimentare
Federatia Romalimenta grupeazã totalitatea patronatelor din industria alimentarã, alaturi de mari firme procesatoare, autohtone si internationale. Este vocea unitarã a sectorului, cu reprezentativitate recunoscutã juridic si semnatara a Contractului colectiv de muncã pe ramurã.
Obiectivul major al federatiei este de a sprijini dezvoltarea rapidã a industriei alimentare romanesti in contextul pietei Uniunii Europene.
Federatia Patronalã Romanã din Industria Alimentarã (ROMALIMENTA):
Mihai Visan
Director executiv
visan@romalimenta.ro
Tel/Fax: 004 021 312 44 42
