Conform Salvați Copiii, statistic, o femeie din opt este supusă riscului apariției depresiei postnatale (depresia postpartum), risc crescut pe întreg parcursul primului an de după naștere.
Mai mult de 50% dintre femeile care dezvoltă o formă de depresie postnatală nu se prezintă la medic și nu primesc tratament de specialitate sau îndrumări despre ce metode trebuie urmate pentru ameliorarea simptomelor.
Campanie de informare
6 maternități din țară, care deservesc mai multe localități (Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Cuza-Vodă Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu), vor fi dotate cu un sistem de comunicare video, în vederea informării mamelor, prin intermediul filmelor educative, cu privire la sănătatea și îngrijirea nou-născutului, dezvoltarea armonioasă a acestuia prin îmbrățișări și combaterea depresiei postpartum.
16.200 de mame vor fi informate astfel până la sfârșitul anului.
În cadrul campaniei de susținere a mamelor din 74 de maternități, specialiștii Salvați Copiii vor vorbi cu acestea și le vor pune la dispoziție o broșură de informare în ceea ce privește îngrijirea nou-născutului, importanța îmbrățișărilor și combaterea depresiei postpartum.
Ce este depresia postnatală
Multe femei prezintă simptome afective în perioada denumită postpartum, la 4-6 săptămâni după naştere. Cel mai frecvent este vorba despre depresia tranzitorie postnatală („baby blues”), care apare la 2-3 zile după naştere şi care este caracterizată prin labilitate afectivă, tristeţe, iritabilitate, plâns nemotivat.
Se crede că aceasta ar fi rezultatul variaţiilor rapide ale nivelurilor hormonale, stresului legat de naştere şi conştientizării responsabilităţilor pe care le presupune maternitatea. Dacă aceste simptome nu dispar după două săptămâni, ele ar putea reprezenta debutul unei depresii majore postpartum.
Depresia postnatală, numită şi depresie postpartum, este mai puţin frecventă (aproximativ 10-15% dintre mame), dar mai severă şi mai îndelungată decât depresia tranzitorie postnatală. Principalele simptome sunt reprezentate de:
• sentimentul de tristeţe în cea mai mare parte a timpului
• anxietate
• oboseală, chiar şi atunci când somnul este suficient
• dificultăţi de concentrare
• incapacitatea de a se bucura de viaţă, de a privi în viitor
• sentimente de inutilitate, de eşec sau vinovăţie
• îndoieli şi îngrijorări legate de abilitatea de a îngriji copilul sau lipsa de interes faţă de copil
• frica de a nu-i face rău copilului
• uneori chiar idei suicidare.
De asemenea, pot să apară simptome fizice (insomnie sau somnolenţă, poftă de mâncare scăzută sau exagerată, dorinţă sexuală scăzută, dureri difuze).