Trăind într-o societate care se bazează pe inter-relaționare și relații, nu ne putem izola și nici nu este sănătos să încercam să facem asta. Relațiile în care ne angajăm ne definesc și ne umanizează, ne aduc fericirea și împlinirea.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, încă din copilărie, ne construim o definiţie a fericirii, a relaţiei şi încercăm să înţelegem ce înseamnă “sufletul-pereche” sau “perechea potrivită”. “Desenele de la Walt Disney, dar şi basmele copilăriei ne-au dat indicaţii şi direcţii în acest sens, generând un adevărat mit al “prinţului călare pe un cal alb”, care întruchipează perfecţiunea. Uneori suferințele prin care trecem, intrând în relații nepotrivite, ne par “cele tre încercari” din basme, de a căror izbândă depinde fericirea noastră. De asemenea, uneori credem că “iubirea perfectă” este doar a lui Romeo şi Julieta, care este pătimaşă, fulgerătoare, dar lipsită de longevitate, responsabilităţi şi echilibru emoţional”, afirmă Laura Maria Cojocaru, specialistă în psihologia relaţiilor de cuplu.
Românii se ghidează cel mai mult după iubiri de tipul “Frumoasa şi Bestia”
Dintre toate miturile legate de relaţii, psihologul Laura Maria Cojocaru consideră că “mitul iubirii transformatoare” sau, altfel spus, Mitul “Frumoasa şi Bestia” este cel mai des răspândit în sistemul de valori al românilor. Romanele, filmele, programele de televiziune, credințele preluate de la părinții și bunicii noștri, transmise din generație în generație, promovează o femeie care are datoria şi puterea de aduce un bărbat pe calea cea bună, de a dezvolta şi menţine o relaţie şi de a-l transforma radical, din Bestie în Prinţ, doar printr-un … sărut.
“Este poate una din cele mai mari iluzii ale timpului nostru, iluzie care distruge relații și, mai grav, suflete. Filosofia conform căreia Belle rupe vraja, doar prin iubire, și transformă Bestia – caracterizat prin frustrare, violenţă, aroganţă, ură etc. – într-un Prinț minunat și iubitor, stăpânește credințele majorității femeilor din timpuri îndepărtate până în zilele noastre. Ideea minunată a acceptării și iubirii necondiționate promovată de acest basm, de altfel neprețuit, este din păcate greșit înțeleasă de mulţi, preluându-se doar ideea că o femeie poate transforma oricând un bărbat, doar prin dragostea ei. Realitatea este alta: Nimeni nu se schimbă prin efortul celuilalt, ci prin propriul efort, nimeni nu se schimbă pentru că vrea partenerul, ci este o alegere solitară, izvorâtă din intimitatea noastră cea mai profundă. Chiar dacă ne lasă impresia că s-a schimbat pentru a nu pierde avantajul de a avea o “slugă iubitoare și răspunzătoare pentru tot”, cu prima ocazie va reveni la vechile comportamente. Este vorba aici despre bărbații dependenți, dependenți de băutură, de droguri, de jocuri de noroc, de sex, de bani, iresponsabili, indiferenți, uneori chiar violenți, dependenți de o substanță, de o stare, de o relație, în special de o relație cu o femeie dispusă să se sacrifice și să îndure suferința în speranța că iubirea ei îl va schimbă”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
În opinia specialistului, aceste insistenţe pentru transformare după bunul plac, poate atrage după sine rupturi şi frustrări mult mai mari în relaţie, deoarece exercită o putere disproporţionată şi condiţionări care destabilizează armonia în cuplu. “În viaţă, cel mai eficient mod de a ne ghida este prin prisma propriilor experienţe, valori şi convingeri, mai puţin după mituri. Miturile promovează idealuri, idealurile promovează căutări absurde și neîmplinite. Idealurile sunt inutile în relații pentru că sunt, prin definiție, imposibil de atins. Perfecțiunea este în această lume o noțiune abstractă, a fi perfectibil însă este altceva. O atitudine mult mai potrivită și care va aduce mai multă înțelegere și mulțumire în cuplu, este aceea de acceptare a persoanei de lângă noi, cu valorile, personalitatea și identitatea sa”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.