Chiar daca uneori nu imi vine sa cred ca am reusit sa parcurg toata etapa nasterii, nu pot sa ma abtin si sa nu povestesc catorva cititoare o parte din experientele mele destul de neplacute legate de recuperarea de dupa cezariana.
Nu contest faptul ca o nastere vaginala poate fi la fel de neplacuta sau poate chiar mai rau, insa, pentru mine totul a fost destul de greu de parcurs si parca interminabil.
Abia ce nasterea in sine s-a scurs, am fost transportata in salonul de terapie intensiva. Efectul anesteziei rahidiene, eficient de altfel in timpul operatiei, m-a facut sa nu pot inchide un ochi timp de 24 de ore…Asa ca, a trebuit sa stau si sa incerc sa “supraveghez” cadrele medicale.
Pentru ca uterul sa se retraga mai repede dupa nastere, dar si pentru grabirea eliminarii lohiilor, mi-a fost pusa pe abdomen, chiar in zona operata, o greutate destul de mare…de vreo cinci kilograme, care imi taia respiratia. A trebuit sa suport acest chin mai bine de sase-sapte ore.
A doua zi de dimineata, de-abia ce apucasem sa adorm, am fost trezita de cadrele medicale pentru a putea fi transportata la salon. Dupa o zi de sedere, destul de chinuitoare, a trebuit sa ma dau singura jos din pat. Nu pot spune ca m-a durut foarte tare locul operatiei, singurul lucru pe care l-am resimtit a fost acela ca eram mult prea slabita pentru a face fata acestei situatii. In cele din urma, am fost trasportata la salon, unde am fost atentionata cu privire la ceea ce aveam voie sa consum in acea zi.
Ardeam de nerabdare sa imi vad bebelusul, asa ca imediat ce am prins o ocazie m-am strecurat pe usa si am urcat la etajul superior. Insa, starea de slabiciune nu imi dadea deloc pace – tensiunea arteriala era destul de mica, iar ritmul cardiac depasea bataile firesti…Timp de trei zile, bucuria pe care o resimteam atunci cand imi vedeam fetita era curmata de o stare de sanatate destul de precara. Solutia a venit in cele din urma de la medicul care ma operase – administrarea de Vitamax era unicul remediu pentru a ma recupera. Si asa a fost, dar totul dupa destul de mult chin…
Andreea, 23 ani, Bucuresti