Orice nastere este marcata de aspectul ei uman. Exista femei care nasc incet, altele care nasc mai repede. Exista femei care incep travaliul, apoi au nevoie de un timp de odihna, si in cazul lor trebuie asteptat cu rabdare, fara angoase, reluarea travaliului, deoarece asa este copilul care se va naste, iar aceasta simbioza mama-copil nu se rupe cu usurinta.
Mama trebuie ajutata sa se simta in siguranta, sa poata vorbi despre tot ceea ce simte, iar copilul trebuie ajutat si el sa se nasca. Dar, mai important, violenta trebuie complet exclusa din gesturi, si din vorbe, pentru ca aceasta violenta si angoasa resimtite de o femeie care naste, si e prost asistata in timpul suferintei, creeaza un climat de tensiune psihica ce marcheaza relatia mama-copil la inceputul vietii nou-nascutului, iar acest lucru se plateste uneori foarte scump mai tarziu.
Se vorbeste mult despre nasterea fara durere, dar, din ce in ce mai mult si de nasterea fara violenta. Care sunt consecintele, pozitive si negative, pe plan fiziologic sau psihologic, ale metodei traditionale, care se ocupa mai ales de nasterea fara dureri?
Ideea este sa nasti un copil fara a-l traumatiza, sau mai degraba, a-l traumatiza cat mai putin posibil, dat fiind faptul ca transformarea fatului in nou-nascut reprezinta deja un traumatism natural. Aceasta mutatie este insotita de o intreaga transformare la nivelul corpului, modificari circulatorii, ventilatie pulmonara la nivelul corpului, aparitia brusca a unui univers senzorial, diferit de cel in care traia copilul pana atunci (temperatura, lumina, sunet, senzatii tactile, etc).
Aceasta metoda de nastere este, in mod evident, urmarea nasterii fara dureri. Nu este ceva care se poate face de pe o zi pe alta, dar poate ca peste cateva decenii, multi copii vor fi adusi in aceste conditii, adica intr-un mediu cu zgomote reduse, fara lumina intensa si alaturi de mama, in primele ore de viata. Pana acum se urmareste daca nou-nascutul are tot ce ii trebuie, fara sa plece de la ideea ca el trebuie primit in mod uman, ca o adevarata persoana.
Traumatismele pe care le-ar putea resimti copilul trebuie reduse, astfel, la minim. Dupa ce il nasti pe cel mic, il poti tine langa tine cat mai mult, cel putin in timpul zilei, ca acesta sa iti simta foarte repede mirosul. Daca nasterea a fost dureroasa pentru el, sa-i vorbeasca despre asta (trebuie sa li se vorbeasca sugarilor despre greutatile prin care au trecut. Vocea mangaietoare a mamei e cel mai bun balsam dupa asemenea momente). Sa-i spui „Dar acum esti puternic. Esti mare. Esti sanatos. Cred ca totul se rezolva.”
Cat despre avantajele nasterii fara violenta, au fost facute studii pe copii care au fost adusi pe lume in felul acesta. Copilul acesta este complet ferit de angoase, de intuneric, de singuratate si de zgomot. Nu se pot face observatii decat in familiile cu mai multi copii si numai prin statistici. Este cert ca acesti copii sunt mai increzatori in ei insisi si mai putin agoasati decat ceilalti in situatii in care, de obicei, sunt angoasante pentru cei mici.
Sursa: Cand apare copilul, Francoise Dolto
